Lună: aprilie 2017

ȚARA DE FOC – IULIU POPPER – Traducere, Ed.Bizantină, București, 2013

ȚARA DE FOC – IULIU POPPER – Traducere, Ed.Bizantină, București, 2013

 

TARA DE FOC – IULIU POPPER

PREFATA

Născut fiind la ţară, cu „frica lui Dumnezeu”, cum se spune, de mic copil am avut credinţa că preoţii doar vorbesc – transmit, aşadar, spiritul Sfîntului Duh –, şi studiază, aprofundează, cărţi religioase, nu şi citesc, analizează şi chiar diseacă lucrări laice, fără legătură, cel puţin la prima vedere, cu Biserica. Aparent fără nicio legătură, în urmă cu un an, un fost student, Bogdan Ursuleanu, m-a rugat să am o întrevedere cu un preot de la Câmpina, care era preocupat de unul dintre românii pe urmele cărora fusesem în anul anterior, în cadrul expediţiei-călătorie RAPAPATATIERRA (RAPAnui – PATAgonia – TIERRA del Fuego), înscrisă în programul MARI ROMÂNI, români adevăraţi, dar din păcate uitaţi. Preotul era Părintele Petru Moga, de la Biserica Sfîntul Nicolae, iar expediţionarul – Iuliu Popper. Preotul Moga mi-a plăcut din prima clipă, am interacţionat imediat: o figură de ascet solar, mi-am zis instantaneu, un om de statură mijlocie, foarte suplu şi care emana, pur şi simplu, bunătate, căldură sufletească, credinţă, deferenţă. Am răspuns, fără ezitare, invitaţiei Domniei-Sale de a ţine o conferinţă în complexul bisericesc pe care îl păstoreşte (un ansamblu religios de o frumuseţe şi un farmec aparte) şi, în ciuda tuturor reţinerilor mele, ziceam eu fireşti (conferinţă duminica – zi de sărbătoare şi odihnă – şi la orele 17, când oamenii îşi fac, de regulă, siesta), totul a fost perfect în acea zi de 18 septembrie 2012: o sală arhiplină (peste 60 de persoane), cu o audienţă selectă, cultivată, ceea ce îşi doreşte orice vorbitor în public.
Continue reading →

Interviu Pr. Moga Petru

Interviu Pr. Moga Petru

Înainte de a fi preot, sunteţi om. Cum reuşiţi să treceşi peste încercările vieţii?

Este destul de greu de despărţit lucrurile acestea. Dacă preoţia ar fi o simplă profesie, atunci aş putea tăia lucrul acesta, dar în momentul în care devii preot, este ca o înflorire a omenescului. Nu sunt lucruri diferite, ele sunt în continuare. Deci eu nu mai am cum să mă despart de această condiţie după ce am devenit preot. Chiar dacă mă dezbrac de veşminte şi mă duc să muncesc ca un civil, aşa zicând, la încercările vieţii nu poţi răspunde decât cu experienţa completă pe care o ai. Nu este o experienţă de om şi una de preot. Ci o experienţă de om care are rostul de preot, şi atunci, în orice aş face, mă folosesc de acumulările pe care le am în condiţia de preot şi care sunt speciale.

Continue reading →

Învierea – 14.04.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Învierea – 14.04.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Ȋnvierea

Ȋn prima, cosmică zi a Creaţiunii, Cuvântul dumnezeiesc şi-a început lucrarea de structurare a haosului originar: „Să fie lumină!” Cuvântul străpunge haosu1 şi-1 pătrunde cu Raţiune. Se face lumină. După acest început, pe parcursul celorlalte zile-etape descrise în limbajul religios al Genezei, întregul Cosmos ajunge să se aşeze în rânduiala pe care omul o poate acum contempla. Săptămâna de şapte zile este modesta replică istorică a calendarului omenesc la grandioasa înşeptită desfăşurare cosmic-divină de la începuturi.
Continue reading →

Despre Ortodoxie III – 12.03.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Despre Ortodoxie III – 12.03.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Despre Ortodoxie III

Este aproape un loc comun afirmaţia uşor depreciativă că Ortodoxia este Creştinismul slujbelor. Ea este într-adevăr o Biserică doxologică, este Biserica creştină în care s-a păstrat şi se slujeşte splendida rânduială a Liturghiei bizantine. Cultul, slujbele au în Biserica Ortodoxă o bogăţie puţin cunoscută în afara lumii clericale şi călugăreşti. Această bogăţie se desfăşoară pe unităţi de timp mai scurte sau mai lungi – ziua, săptămâna, luna, anul -, după legităţi precise.
Continue reading →

Despre Ortodoxie II – 5.03.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Despre Ortodoxie II – 5.03.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Despre Ortodoxie  II

Ȋn strădania ei religioasă, Biserica Ortodoxă foloseşte masiv aptitudinea realităţilor materiale de a le simboliza pe cele spirituale. Ea sfinteşte spaţiul prin lăcaşul de cult cu semnificativa lui arhitectură tradiţional-bizantină. Ea sfinţeşte curgerea temporală prin desfăşurări cultice. Sfinţeşte lumea prin evidenţierea şi intensificarea legităţilor ei spirituale primordiale. Totul este posibil prin simbolismul realist.
Continue reading →

Despre Ortodoxie I – 25.02.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Despre Ortodoxie I – 25.02.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Despre Ortodoxie I

Biserica Ortodoxă este marele necunoscut al lumii noastre. Ȋn ciuda aparenţelor. — Propun celor interesaţi o cale posibilă de apropiere şi de intrare în universul creştinismului oriental-ortodox. Am în vedere problema simbolismului.

Simbolul presupune două nivele: semnificantul şi semnificatul, respectiv semnul şi ceea ce simbolizează el. Ȋn concepţia bizantină, în viziunea creştină ortodoxă, relaţia dintre cele două nivele este una de comunicare fiinţială, definindu-se astfel un simbolism realist. Simbolul nu trimite numai către un alt nivel de realitate, cea simbolizată, ci este un loc în care aceasta din urmă sălăşluieşte în mod real.
Continue reading →

Biserica și Revoluția III – 18.02.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Biserica și Revoluția III – 18.02.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Biserica şi Revoluţia III

Se poate înscrie Biserica în actualitate? Nu mă gândesc la ceea ce pot face catolicii, cu iscusinţa lor organizatorică şi propagandistică. Mă gândesc la o existenţă demnă, spiritualiceşte eficientă, autentică a Bisericii noastre ortodoxe în realităţile acestui secol şi în ale celui următor. Acum Biserica este marginalizată. A acceptat de-a lungul ultimelor două-trei secole să fie marginalizată. S-a obişnuit cu aceasta. Viaţa lumii de azi nu mai trece prin tinda Bisericii. Chestiunea este delicată şi foarte actuală, pentru că liberalizarea adusă de către Revoluţie ne poate arunca praf în ochi. „Extraordinar! Se transmit slujbe religioase la radio şi TV. Presa foloseşte cuvinte din vocabularul credinţei”. Continue reading →

Biserica și Revoluția II – 11.02.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Biserica și Revoluția II – 11.02.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Biserica și Revoluția II

Biserica vrea să fie în actualitate, să fie prezentă. Nimic nu este mai firesc şi mai necesar. Dar cum? Prin discursuri patriotice, revoluţionare? Facem slujbe pentru martirii Revoluţiei. Ne rugăm pentru mai binele acestui neam. Dar nu se poate acest lucru fără predici de adeziune la noua stăpânire a ţării? Se justifică în noua rânduială a României strădanii patriotice de felul discursulul Mitropolitului de la Timişoara sau al cuvântărilor altor preoţi „revoluţionari” din ziua de 12 ianuarie? Sunt practici nereligioase vechi, menite să capteze bunăvoinţa. De ce? Nu suntem liberi să fim ceea ce trebuie să fim? Continue reading →

Biserica și Revoluția I – 4.02.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Biserica și Revoluția I – 4.02.1990 – România Liberă – Lumea Creștină

Biserica și Revoluția I

Ȋn viaţa oamenilor, a popoarelor, în viaţa lumii vin momente de prag, de scadenţă şi examen. Nu contează cum numim pe Examinator. Important este că ne simţim cȃntăriţi, măsuraţi. Ni se probează identitatea și valoarea. Dictatura nu mai este. Dar ce este? Deocamdată ceea ce vedem. Ceea ce suntem. Vom dovedi oare o maturitate reală? — Faptul că răsturnarea opresorilor noştri exteriori nu s-a putut face decȃt cu sȃngele celor tineri şi foarte tineri este un semn. Conştiinţele acestui popor ar trebui să cugete adȃnc asupra acestui aspect al evenimentelor româneşti. De ce nu s-a putut face decât aşa? Ne trebuie un răspuns de cunoscător spiritual al problemei.
Continue reading →

Nu copia!